Programele desfasurate in mediul acvatic produc o serie de efecte benefice!
- Stimularea reflexelor primare
- Adaptare la mediul acvatic
- Dezvoltarea sistemului imunitar
- Stimularea dezvoltarii psihomotorii si psihosociale
- Dezvoltarea fizica armonioasa
- Cresterea capacitatii de efort

Lectia de inot este predata din punctul de vedere al copilului.
Fiecare copil este privit ca un individ unic, caruia ii este permis sa-si stabileasca propriile limite pentru intensitatea, durata cu care poate sa evolueze si momentul in care vrea sa evolueze.

Prioritatea sedintelor de inot este reprezentata de dezvoltarea fizica armonioasa si de stimularea celei psihomotorii, cu o invatare si perfectionare ulterioara a tehnicii de inot in functie de capacitatea de pricepere a copilului mic.
Securitatea in cadrul sedintelor de inot este deosebit de importanta pentru copiii de varsta mica.
De accea copii sunt supravegheati permanent din apa de catre un antrenor !

Adaptarea la mediul acvatic a copilului mic

Adaptarea la mediul acvatic pentru copiii se concretizeaza prin placerea jocului in apa alaturi de alti copii de aceeasi varsta, dobandirea autonomiei si a increderii in sine.

Parintii pot opta pentru doua variante de desfasurare a programului de educatie acvatica:
Sedinte individuale :in cadrul acestor sedinte copilul mic beneficiaza de supravegherea si directa indrumare a unui profesor de inot. Dupa caz la recomandarea profesorului de inot , in cadrul acestor sedinte , unul dintre parinti va insotii copilul in apa pe toata durata sedintei.
Sedinte de grup :in cadrul acestor sedinte grupa va fi alcatuita din 6 copii sub coordonarea a 2 profesori de inot. Sedintele de grup se adreseaza copiilor cu varste cuprinse intre 4 ani si 5 ani .

Sa invingem impreuna teama de apa !

Cu ajutorul echipei (antrenori, psihologi, parinti) vom invinge frica si teama de apa .

Teama de apa poate fi rezulatul unor experiente directe sau indirecte de invatare a inotului, sau ale subconstientului.
Experienta directa vizeaza o experienta personala traumatizanta legata de inot sau de apa.
Experiente indirecte reprezinta diverse mijloace vizuale sau auditive, de exemplu martor la un incident, vizionarea unui film, citirea unui text sau o conversatie cu o persoana in care se prezinta un astfel de incident traumatic legat de activitatea aceasta.

O alta sursa a fricii de apa este subconstientul uman: invatam sa ne ferim de apa ca manifestare a unor experiente negative din copilarie si din vise, sau din nevoie de protectie fata de locurile necunoscute si necontrolabile cum este dealtfel si apa.

Secretul invingerii temerilor nu sta in metodele si tehnicile traditionale de invatare a inotului, ci intr-o relatie unde legatura dintre copil si mentor sa fie una de simpatie si incredere, similara unei relatii de consiliere. A ajuta copiii sa depaseasca frica de apa cere creativitate, determinare si un instinct extraordinar. Motivarea, provocarea, recompensarea, calauzirea si educarea copilului prin acest proces necesita un mentor care sa-si stabileasca obiective realiste si apoi sa aiba cunostintele, experienta si resursele necesare pentru a pune in practica un program adecvat.

Cu ajutorul unor cunostiinte din partea unor persoane specializate (psiholog), a unor antrenamente psihologice bazate pe gandire, imaginatie si vointa, comportamentele de tip fobic pot fi atenuate sau inlaturate.

De remarcat insa ca fiecare copil sau adult dispune de resursele si aptitudinile necesare rezolvarii acestor probleme.